alee
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din fr. allée < din verbul aller.
Pronunție
- AFI: /a'le.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului alee |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | alee | alei |
| Articulat | aleea | aleile |
| Dativ-Genitiv | aleii | aleilor |
| Vocativ | ' | ' |
- drum într-un parc, într-o grădină etc. așternut cu nisip sau cu prundiș și mărginit de arbori sau de flori.
- stradă plantată cu arbori; stradă îngustă și scurtă.
- spațiu de circulație, mărginit pe ambele părți de elemente arhitecturale.
Sinonime
Cuvinte apropiate
Traduceri
drum într-un parc, într-o grădină, pe margini cu arbori, flori
stradă îngustă; intrare
|
|