alinia
română
Etimologie
Din a + linie (după franceză aligner).
Pronunție
- AFI: /a.li.ni'a/
Verb
| Conjugarea verbului alinia | |
| Infinitiv | a alinia |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
aliniez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să alinieze |
| Participiu | aliniat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz. și refl.) a (se) așeza în linie dreaptă.
- (v.tranz.) a îndrepta traseul unei străzi.
- (v.tranz.) a așeza un grup de construcții după o linie dinainte stabilită.
- (v.refl.) (despre țări) a se asocia într-o grupare pe baza unui tratat.
- (v.tranz.) a ajusta elementele componente ale unui sistem pentru a-i asigura o bună funcționare.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online