almendro

spaniolă

(español)

Etimologie

Din almendra („migdală”) sau din latină populară *amendlus, din *amandulus < latină amygdalus. Provine din greacă antică ἀμύγδαλος (amúgdalos), ἀμυγδάλη (amugdálē). Confer italiană mandorlo.

Pronunție

• AFI: /al'men.dɾo/

Substantiv

almendro m., almendros pl.

1. (bot.) migdal

Cuvinte derivate

• almendral

Cuvinte compuse

• almendro amargo

Cuvinte apropiate

• almendra
• almendrar

Etimologie

Din almendrar.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru almendrar.

Referințe

• Real Academia Española
• Wiktionary
• Wikcionario