altul

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină alter.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Pronume

  1. (pron.nehot.) (ține locul unui nume de ființă sau de lucru care nu este aceeași sau același cu altă ființă sau cu alt lucru despre care s-a vorbit, care este de față sau care este cel obișnuit)
    Să răspundă altul
  2. (pron.nehot.) (cu formă feminină și sens neutru) poveste, întâmplare.
  3. (pron.nehot.) (în alternanță cu „unul”, „una”) celălalt, al doilea.

Cuvinte derivate

Expresii

  • Unuia (și) altuia = oricui
  • Unii (și) alții = mulți
  • Unul ca altul = la fel, deopotrivă, egal
  • Unul mai... decât altul = fiecare la fel de..
  • Unul după altul = succesiv
  • Alta (acum)!, = exprimă dezaprobarea față de o propunere sau o veste neașteptată
  • Unul una, altul alta = fiecare câte ceva
  • Una (și) alta = de toate
  • Nici una, nici alta = cu orice preț; fără a se gândi prea mult
  • Până una-alta = deocamdată
  • Ba din una, ba din alta sau din una-n alta = din vorbă-n vorbă
  • Nu de alta = nu din alt motiv


Traduceri

Anagrame

Referințe