amâna

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a + mâne (= mâine).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
amâna
Infinitiv a amâna
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
amân
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să amâne
Participiu amânat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a trece la îndeplinirea unei acțiuni într-un moment ulterior celui stabilit inițial.
  2. (v.tranz.) a purta cu vorba pe cineva.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe