amintire

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a aminti.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
amintire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ amintire amintiri
Articulat amintirea amintirile
Dativ-Genitiv amintirii amintirilor
Vocativ amintire amintirilor
  1. faptul de a (-și) aminti.
  2. imagine păstrată în memorie, lucru amintit.
  3. obiect (dăruit) care amintește de cineva sau de ceva; suvenir.
  4. (la pl.) gen literar, asemănator cu memoriile, în care scriitorul descrie fapte din propria viață.

Locuțiuni

  • (loc.adv.) în amintirea cuiva(sau a ceva) = ca semn că cineva (sau ceva) n-a fost dat uitării.


Traduceri

Anagrame

Referințe