anormalitate

română

Etimologie

Din anormal + suf. -itate.

Pronunție

• AFI: /a.nor.ma.li'ta.te/

Substantiv

Declinarea substantivului anormalitate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	anormalitate	invariabil
Articulat	anormalitatea	invariabil
Dativ-Genitiv	anormalității	invariabil
Vocativ	'	'

1. (rar) faptul sau însușirea de a fi anormal; situație anormală.

Sinonime

• anomalie, infirmitate, invaliditate

Antonime

• normalitate

Cuvinte derivate

• anormal

Cuvinte apropiate

• norm
• normal
• normaliza

Traduceri

faptul de a fi anormal

croată: abnormalnost (Hrvatski) f. engleză: abnormality (English) finlandeză: poikkeavuus (Suomi) franceză: anomalie (Français) f. germană: Abweichung (Deutsch) interlingua: anormalitate (Interlingua)

italiană: anomalia (Italiano) f. maghiară: rendellenesség (Magyar) portugheză: anormalidade (Português) spaniolă: anormalidad (Español) suedeză: avvikelse (Svenska), abnormitet (Svenska) turcă: anormallik (Türkçe)

Referințe

• DEX online

---

interlingua

(Interlingua)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

anormalitate f.

1. anormalitate