antren

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză entrain.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
antren
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ antren invariabil
Articulat antrenul invariabil
Genitiv-Dativ antrenului invariabil
Vocativ antrenule invariabil
  1. însuflețire, vioiciune, animație, bună dispoziție.


Traduceri

Referințe