antrepozit

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză entrepôt (după depozit).

Pronunție

  • AFI: /an.tre.po'zit/


Substantiv


Declinarea substantivului
antrepozit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ antrepozit antrepozite
Articulat antrepozitul antrepozitele
Genitiv-Dativ antrepozitului antrepozitelor
Vocativ antrepozitule antrepozitelor
  1. clădire amenajată pentru depozitarea stocurilor de mărfuri sau de materiale.


Traduceri

Referințe