anunțare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a anunța.

Pronunție

  • AFI: /a.nun'ʦa.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
anunțare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ anunțare anunțări
Articulat anunțarea anunțările
Genitiv-Dativ anunțării anunțărilor
Vocativ anunțare anunțărilor
  1. acțiunea de a anunța.


Traduceri

Anagrame

Referințe