apăra

Cuprins

Din latină apparare (= "a pregăti, a dispune")

Conjugarea verbului (se) apăra
Infinitiv	a (se) apăra
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) apăr
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) apere
Participiu	apărat
Conjugare	I

(v.tranz.) a interveni în ajutorul cuiva sau a ceva pentru a-l susține împotriva unei acțiuni ostile.

Să-i apere de primejdie.
a păzi un teritoriu, un oraș etc.; a menține o poziție prin luptă.

A apăra multă vreme cetatea.
(v.refl.) a se împotrivi unui atac, unei acțiuni ostile.

Se apără împotriva dușmanului.
a pune la adăpost de o primejdie, de frig etc.; a feri, a ocroti.
a susține pe cineva sau ceva, respingând obiecțiile aduse; a pleda cauza cuiva înaintea justiției.
(v.refl.) a aduce în sprijinul său argumentele necesare spre a dovedi că este pe nedrept învinuit.

L-a apărat în proces.

1: feri, ocroti, păzi, proteja, (livr.) prezerva, salvgarda, (astăzi rar) scuti, (înv. și pop.) oblădui, (înv. și reg.) ocoli, (înv.) veghea, (fig.) acoperi
2: (înv. și pop.) ține
3: (grecism înv.) (se) diafendisi
5: pleda
6: (jur.) (înv.) sprijini

a proteja, a feri