apărea

De la Wikţionar, dicţionarul liber

Salt la: navigare, căutare

Cuprins

română

Etimologie

Din lat. apparere (după părea).

Pronunţie

  • AFI: /a.ˈpə.ɾe.a/


Verb


Conjugarea verbului
apărea
Infinitiv a apărea
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
apar
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să apară
Participiu apărut
Conjugare II
  1. (v.intranz.) a se arăta în faţa cuiva, a deveni vizibil cuiva, a se ivi; a lua naştere.
    Nu apapare cu săptămânile la bibliotecă.
  2. a se arăta (cuiva) sub o anumită înfăţişare, a lua (pentru cineva) un anumit aspect.
    Atunci a apărut şi el.
  3. (despre publicaţii) a ieşi de sub tipar.
    A apărut un nou dicţionar.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referinţe

În alte limbi