arat

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

  1. Din verbul a ara.
  2. Din latină ărātrum. Cuvânt foarte rar; are circulație mică în regiunea Muscel.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
arat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ arat arate
Articulat aratul aratele
Dativ-Genitiv aratului aratelor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a ara.
    Merg în zori la arat.
  2. (rar) plug.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

  1. Din verbul a ara.


Adjectiv


Declinarea adjectivului
arat
Singular Plural
Masculin arat arați
Feminin arată arate
Neutru arat arate
  1. (despre pământ) care a fost pregătit cu plugul pentru cultivare.


Traduceri

Referințe





maghiară

(magyar)

Etimologie

Poate de origine turcică.

Pronunție

  • AFI: /ˈɒrɒt/


Verb

  1. a recolta, a culege

Cuvinte derivate

Expresii