arbaletă

Arbalete

română

Etimologie

Din fr. arbalète.

Pronunție

• AFI: /ar.ba'le.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului arbaletă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	arbaletă	arbalete
Articulat	arbaleta	arbaletele
Dativ-Genitiv	arbaletei	arbaletelor
Vocativ	arbaleto	arbaletelor

1. armă de aruncat săgeți sau proiectile, asemănătoare cu un arc, folosită în trecut.

Cuvinte apropiate

• arc
• săgeată

Traduceri

armă care constă dintr-un arc montat pe un suport

cehă: kuše (Česky) f. chineză: 石弓 (中文) (shí gōng) coreeană: 석궁 (한국어) (seokgung) daneză: armbrøst (Dansk) c. engleză: crossbow (English) finlandeză: varsijousi (Suomi) franceză: arbalète (Français) f. germană: Armbrust (Deutsch) f. greacă: βαλλίστρα (Ελληνικά) (vallístra) f. italiană: balestra (Italiano) f. japoneză: 石弓 (日本語) (ishiyumi)

lituaniană: arbaletas (Lietuvių) m. neerlandeză: kruisboog (Nederlands) m. poloneză: kusza (Polski) f. portugheză: besta (Português) f. rusă: арбалет (Русский) (arbal'ét) m. slovacă: kuša (Slovenčina) f. slovenă: samostrel (Slovenščina) m. spaniolă: arbálesta (Español) f. suedeză: armborst (Svenska) n. turcă: tatar yayı (Türkçe), arbalet (Türkçe)

Referințe

• DEX online