ardoare

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

Cuprins

română

Etimologie

Din fr. ardeur < lat. ardor.

Pronunție

  • AFI: /ar'do̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
ardoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ardoare invariabil
Articulat ardoarea invariabil
Dativ-Genitiv ardorii invariabil
Vocativ ' '
  1. imbold lăuntric puternic care ușurează realizarea unei acțiuni.
    Ardoarea lui era demnă de admirat.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe

Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Trusa de unelte
În alte limbi