artimon
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din fr. artimon < it. artimone.
Pronunție
- AFI: /ar.ti'mon/
Substantiv
| Declinarea substantivului artimon |
||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | artimon | artimonuri/artimoane |
| Articulat | artimonul | artimonurile/artimoanele |
| Dativ-Genitiv | artimonului | artimonurilor/artimoanelor |
| Vocativ | ' | ' |
Cuvinte apropiate
cuvinte corelate
Traduceri
catarg de la pupă al unei nave
|