artos

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din neogreacă αρτοσ (ártos).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
artos
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ artos artose
Articulat artosul artosele
Genitiv-Dativ artosului artoselor
Vocativ artosule artoselor
  1. pâine specială dusă la biserică în ajunul sărbătorilor religioase sau al altor evenimente, pentru a fi binecuvântată de preot, și care servește la împărtășanie.


Traduceri

Anagrame

Referințe