ascultătoare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ascultător.

Pronunție

  • AFI: /as.kul.tə'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
ascultătoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ascultătoare ascultătoare
Articulat ascultătoarea ascultătoarele
Genitiv-Dativ ascultătoarei ascultătoarelor
Vocativ ascultătoareo ascultătoarelor
  1. persoană care ascultă o povestire, un concert, o conferință etc.


Traduceri

Referințe