asemăna

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină *assĭmĭlāre (Diez, Gramm., I, 189; Pușcariu 134; DAR); confer italiană assembiare, franceză assembler, spaniolă asemblar, cu evoluția semantică diferită de română.

Pronunție

  • AFI: /a.se.mə'na/


Verb


Conjugarea verbului
(se) asemăna
Infinitiv a (se) asemăna
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) asemăn, aseamăn
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) asemene
Participiu asemănat
Conjugare I
  1. (v.refl.) a avea însușiri, trăsături comune cu cineva sau cu ceva.
  2. (v.tranz. și refl.) a (se) socoti la fel cu altul, a (se) așeza pe același plan.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe