asfințire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a asfinți.

Pronunție

  • AFI: /as.fin'ʦi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
asfințire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ asfințire asfințiri
Articulat asfințirea asfințirile
Genitiv-Dativ asfințirii asfințirilor
Vocativ asfințire asfințirilor
  1. faptul de a asfinți; asfințit.


Traduceri

Referințe