attrezzo

italiană

(italiano)

Etimologie

Din franceză attraits < attraire. Provine din latină attrahĕre.

Pronunție

• AFI: /at'trettso/

Substantiv

attrezzo m., attrezzi pl.

1. unealtă, instrument
2. ustensilă, sculă

Cuvinte derivate

• attrezzamento
• attrezzare
• attrezzista
• attrezzistico

Cuvinte compuse

• attrezzi agricoli
• attrezzi da cucina
• cassetta degli attrezzi

Referințe

• Treccani.it