aubergine
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
daneză
(Dansk)
Etimologie
Pronunție
Substantiv
| Declinarea substantivului aubergine |
||||
| c. | Singular | Plural | ||
| Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
| Nominativ | aubergine | auberginen | auberginer | auberginerne |
| Genitiv | aubergines | auberginens | auberginers | auberginernes |
engleză
(English)
Etimologie
Din cat. albergínia, care provine din ar. الباذِنْجان (al-baðinjān) < pers. بادنگان (bâdengân).
Pronunție
- AFI: /ˈəʊ.bə.ʒiːn/
Substantiv
aubergine, pl. aubergines
Sinonime
- 1: eggplant
franceză
(Français)
Etimologie
Din cat. albergínia, care provine din araba andaluză baḏinǧána. Provine din ar. الباذِنْجان (al-baðinjān) < pers. بادنجان (bātingān).
Pronunție
- AFI: /o.bɛʁ.ʒin/
Substantiv
aubergine f., aubergines pl.
- vânătă
- Aubergines frites.
- (argou, în Franța) agentă (civilă) de circulație (care controlează parcarea mașinilor)
Sinonime
- 2: pervenche
Adjectiv
| Declinarea adjectivului aubergine |
||
| Singular | Plural | |
| Masculin | aubergine | aubergine |
| Feminin | aubergine | aubergine |
neerlandeză
Etimologie
Pronunție
Substantiv
| Declinarea substantivului aubergine |
||
| f. | Singular | Plural |
| Substantiv | aubergine | aubergines |
| Diminutiv | auberginetje | auberginetjes |
suedeză
(Svenska)
Variante
Etimologie
Pronunție
Substantiv
| Declinarea substantivului aubergine |
||||
| c. | Singular | Plural | ||
| Nehotărât | Hotărât | Nehotărât | Hotărât | |
| Nominativ | aubergine | auberginen | auberginer | auberginerna |
| Genitiv | aubergines | auberginens | auberginers | auberginerna |