auspiciu
română
Etimologie
Din latină auspicium, franceză auspice.
Pronunție
- AFI: /a.us'pi.ʧju/
Substantiv
| Declinarea substantivului auspiciu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | auspiciu | auspicii |
| Articulat | auspiciul | auspiciile |
| Genitiv-Dativ | auspiciului | auspiciilor |
| Vocativ | auspiciule | auspiciilor |
- (în antichitatea romană) prevestire făcută de auguri; augur.
Expresii
- Sub cele mai bune auspicii = în împrejurări extrem de favorabile
- Sub auspiciile cuiva = sub patronajul, sub protecția cuiva
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online