autentifica

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

După franceză authentifier.

Pronunție

  • AFI: /a.u.ten.ti.fiˈka/


Verb


Conjugarea verbului
autentifica
Infinitiv a autentifica
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
autentific
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să autentifice
Participiu autentificat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a face ca un actdevină autentic; a legaliza.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe