bălăbăni

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Etimologie necunoscută sau formație onomatopeică.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
bălăbăni
Infinitiv a bălăbăni
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
bălăbănesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să bălăbănească
Participiu bălăbănit
Conjugare IV
  1. (v.tranz. și refl.) a (se) deplasa într-o parte și într-alta, adesea cu mișcări legănate, șovăitoare; a (se) bălăngăni, a (se) bălăngăi, a bălălăi, a se bănănăi.
  2. (v.refl.) (fig.) (fam.) a se trudi, a se lupta cu cineva sau cu ceva; a se certa, a se ciorovăi.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe