bălăngăni

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din balang + sufixul -ăni.

Pronunție

  • AFI: /bə.lən.gə'ni/


Verb


Conjugarea verbului
bălăngăni
Infinitiv a bălăngăni
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
bălăngănesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să bălăngănească
Participiu bălăngănit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (despre un clopot, o balangă; la pers. 3) a suna (tare).
  2. (v.refl. tranz.) a (se) bălăbăni.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe