bătrânel

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din bătrân + sufixul -el.

Pronunție

  • AFI: /bə.trɨ'nel/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
bătrânel
Singular Plural
Masculin bătrânel bătrânei
Feminin bătrânică bătrânele
Neutru bătrânel bătrânele
  1. (și subst.) diminutiv al lui bătrân.


Traduceri

Referințe