bibliofil

română

Etimologie

Din franceză bibliophile.

Pronunție

• AFI: /bi.bli.o'fil/

Substantiv

Declinarea substantivului bibliofil
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bibliofil	bibliofili
Articulat	bibliofilul	bibliofilii
Genitiv-Dativ	bibliofilului	bibliofililor
Vocativ	bibliofilule	bibliofililor

1. iubitor și colecționar de cărți rare și prețioase.

Cuvinte derivate

• bibliofilistic
• bibliofilă

Cuvinte compuse

• ediție bibliofilă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online