birocrație

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză bureaucratie.

Pronunție

  • AFI: /bi.ro.kra'ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
birocrație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ birocrație birocrații
Articulat birocrația birocrațiile
Genitiv-Dativ birocrației birocrațiilor
Vocativ birocrație birocrațiilor
  1. interpretare și aplicare a legilor, a dispozițiilor, a regulamentelor etc. numai în litera lor, fără preocuparea de a le înțelege spiritul; birocratism, funcționarism.


Traduceri

Anagrame

Referințe