biscotto

De la Wikționar, dicționarul liber

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină medie biscoctus.

Pronunție

  • AFI: /bi'skɔtto/


Substantiv

biscotto m., biscotti pl.

  1. biscuit; p. ext. prăjitură
    La mamma ha appena sfornato i biscotti.
  2. galetă

Cuvinte derivate

Referințe

Etimologie

Derivat regresiv din biscottare.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru biscottare.