bismutină

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză bismuthine.

Pronunție

  • AFI: /bis.mu'ti.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
bismutină
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bismutină invariabil
Articulat bismutina invariabil
Genitiv-Dativ bismutinei invariabil
Vocativ bismutină invariabil
  1. sulfură de bismut naturală.


Traduceri

Anagrame

Referințe