bizon

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Variante de scriere Vezi și : bizón, bîzon
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
bizon
Un bizon american

română

Etimologie

Din franceză bison, care provine din latină bisōn, bisōnt („bour”). Inevitabil din proto-germanică *wisundaz („taur sălbatic, bour”).

Pronunție

  • AFI: /bi'zon/


Substantiv


Declinarea substantivului
bizon
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bizon bizoni
Articulat bizonul bizonii
Dativ-Genitiv bizonului bizonilor
Vocativ - -
  1. (zool.) (Bison bison) animal rumegător sălbatic din subfamilia bovinelor, cu fruntea mare, bombată, cu coarne scurte, cu umerii mai ridicați decât crupa, cu o coamă deasă.

Vezi și


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
bizon
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bizon bizonuri
Articulat bizonul bizonurile
Dativ-Genitiv bizonului bizonurilor
Vocativ - -
  1. (p.restr.) pielea tăbăcită a acestui animal; piele de vițel tăbăcită care imită pielea bizonului.

Vezi și


Traduceri

Referințe





albaneză

(shqip)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

bizon

  1. bizon





cehă

(čeština)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

bizon

  1. bizon





neerlandeză

(Nederlands)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
bizon
Singular Plural
Substantiv bizon '
Diminutiv ' '
  1. bizon





poloneză

(polski)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

bizon

  1. bizon





slovenă

(slovenščina)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

bizon

  1. bizon