blamare
română
Etimologie
Din a blama.
Pronunție
- AFI: /bla'ma.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului blamare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | blamare | blamări |
| Articulat | blamarea | blamările |
| Genitiv-Dativ | blamării | blamărilor |
| Vocativ | blamare | blamărilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online