brut

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină brutus, franceză brut.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
brut
Singular Plural
Masculin brut bruți
Feminin brută brute
Neutru brut brute
  1. care se găsește în stare naturală, încă neprelucrat; care nu a fost încă transformat în produs finit.
  2. (despre greutatea mărfurilor) care este socotit împreună cu ambalajul, vasul etc. în care se află, din care nu s-a scăzut daraua; (despre un venit) care a fost socotit împreună cu cheltuielile, impozitele etc. aferente.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe