bucura
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Pronunţie
- AFI: /bu.ku'ra/
Verb
| Conjugarea verbului (se) bucura |
|
| Infinitiv | a (se) bucura |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) bucur |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) bucure |
| Participiu | bucurat |
| Conjugare | I |
- (v.refl.) a fi cuprins de bucurie.
- S-a bucurat mult de vestea aflată.
- (v.tranz.) a produce cuiva o bucurie.
- Peisajul îi bucură sufletul.
- a avea la îndemână.
- (peior.) a încerca să profite de ceva.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
a produce bucurie