bui

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din sârbocroată bujati.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
bui
Infinitiv a bui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
buiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să buiască
Participiu buit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) a da năvală, a năvăli, a se înghesui.


Traduceri

Referințe