bulbuca

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină volvicare.

Pronunție

  • AFI: /bul.bu'ka/


Verb


Conjugarea verbului
(se) bulbuca
Infinitiv a (se) bulbuca
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) bulbuc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) bulbuce
Participiu bulbucat
Conjugare I
  1. (v.refl. și tranz.) a face ochii mari.
  2. (v.intranz. și refl.) a face bulbuci pe apă.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe