bulgur

română

Etimologie

Din turcă bulgur.

Pronunție

• AFI: /'bul.gur/

Substantiv

Declinarea substantivului bulgur
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	bulgur	invariabil
Articulat	bulgurul	invariabil
Genitiv-Dativ	bulgurului	invariabil
Vocativ	bulgurule	invariabil

1. (reg.) grâu măcinat mare, râșnit sau pisat; crupe de grâu.
2. mâncare gătită din acest grâu.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• burgul

Referințe

• DEX '98 via DEX online