bund

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din germană Bund.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
bund
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bund bunduri
Articulat bundul bundurile
Genitiv-Dativ bundului bundurilor
Vocativ bundule bundurilor
  1. asociație, confrerie; confederație (în Germania și Elveția).


Traduceri

Referințe