burlac
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din rus. burlak.
Pronunţie
- AFI: /bur'lak/
Substantiv
| Declinarea substantivului burlac |
||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | burlac | burlaci |
| Articulat | burlacul | burlacii |
| Dativ-Genitiv | burlacului | burlacilor |
| Vocativ | burlacule | burlacilor |
- bărbat neînsurat.
Sinonime
- celibatar, holtei, becher
Antonime
Traduceri
Traduceri