buruienuță

română

Etimologie

Din buruiană + sufixul -uță.

Pronunție

• AFI: /bu.ru.je'nu.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului buruienuță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	buruienuță	buruienuțe
Articulat	buruienuța	buruienuțele
Genitiv-Dativ	buruienuței	buruienuțelor
Vocativ	buruienuță	buruienuțelor

1. diminutiv al lui buruiană.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online