câştig
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din vb. a câştiga
Pronunţie
Substantiv
| Declinarea substantivului câştig |
||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | câştig | câştiguri |
| Articulat | câştigul | câştigurile |
| Dativ-Genitiv | câştigului | câştigurilor |
| Vocativ | câştigule | câştigurilor |
- ceea ce câştigă cineva
Sinonime
- beneficiu, profit, venit, (prin Transilv.) mirişug, (înv.) ghelir, product, spor, (reg. fig.) mană
- salariu, afacere, avantaj, chilipir, folos, pricopseală, profit, (Transilv. şi Maram.) haznă, (fam. şi ir.) scofală
Antonime
Cuvinte apropiate
Expresii
- A fi în câştig = a avea un avantaj (faţă de cineva)
- A avea câştig de cauză = a ieşi biruitor într-un conflict, într-o confruntare de idei etc.
Referinţe
Traduceri
ceea ce este câştigat
Verb
- forma de persoana I singular la prezent pentru a câştiga