câştiga
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Pronunţie
- AFI: /kɨʃ.ˈti.ɡa/
Verb
| Conjugarea verbului câştiga |
|
| Infinitiv | a câştiga |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
câştig |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să câştige |
| Participiu | câştigat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a obţine bani sau alte bunuri materiale (prin muncă, prin speculaţii, prin exploatare, la jocuri de noroc etc.); p. ext. a dobândi, a obţine experienţă, cunoştinţe etc.
- Câştig mulţi bani la serviciul meu nou.
- a recupera timpul (pierdut).
- (v.tranz.) a atrage de partea sa; a cuceri.
- Câştigase simpatia tuturor.
- (v.tranz.) a obţine, a cuceri victoria (într-o competiţie sportivă, într-un proces etc.).
- (v.intranz.) a deveni mai bogat în..., a-şi spori conţinutul, calitatea, greutatea.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Traduceri
a obţine bani sau alte bunuri
|