cântare

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a cânta.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
cântare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cântare cântări
Articulat cântarea cântările
Dativ-Genitiv cântării cântărilor
Vocativ cântare cântărilor
  1. acțiunea de a cânta și rezultatul ei.
  2. cântec (de laudă, bisericesc etc.); muzică.
  3. sunet caracteristic (plăcut) scos de diverse păsări și insecte.
  4. compoziție literară cu caracter laudativ.


Traduceri

Anagrame

Referințe