cățel

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină catellus.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
cățel
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cățel căței
Articulat cățelul cățeii
Dativ-Genitiv cățelului cățeilor
Vocativ cățelule cățeilor
  1. pui de câine; (p.ext.) pui de animal sălbatic (asemănător cu câinele).
  2. (fig.) om lingușitor și fără scrupule.
  3. fiecare dintre părțile care compun căpățâna de usturoi.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

  • (fam.) Cu cățel, cu purcel = cu întreaga familie și cu tot avutul; cu tot ce are


Traduceri

Anagrame

Referințe