călugăriţă

De la Wikţionar, dicţionarul liber

Cuprins 1 română 1.1 Etimologie 1.2 Pronunţie 1.3 Substantiv 1.3.1 Sinonime 1.3.2 Antonime 1.3.3 Cuvinte derivate 1.3.4 Cuvinte apropiate 1.3.5 Traduceri 1.3.6 Referinţe

română

Etimologie

Din călugăr + suf. -iţă.

Pronunţie

• AFI: /kə.lu.gə'ri.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului călugăriţă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	călugăriţă	călugăriţe
Articulat	călugăriţa	călugăriţele
Dativ-Genitiv	călugăriţei	călugăriţelor
Vocativ	'	'

1. femeie care a făcut legământ să ducă o viaţă religios-ascetică şi care trăieşte într-o comunitate mănăstirească.
2. (Mantis religiosa) insectă carnivoră mare, de culoare verde-cafenie, cu picioarele din faţă în formă de cange, care-i servesc la prinderea prăzii.
3. (argou) damigeană.

Sinonime

• 1: (bis.) maică, monahă, monahie, mireasa Domnului, mireasa lui Dumnezeu

Antonime

• 1: călugăr

Cuvinte derivate

• călugăr
• călugăraş
• călugăresc
• călugăreşte
• călugări
• călugărie
• călugărime
• călugărire
• călugărit

Cuvinte apropiate

Traduceri

Referinţe

• DEX online