cămilă
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /kə'mi.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului cămilă |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cămilă | cămile |
| Articulat | cămila | cămilele |
| Dativ-Genitiv | cămilei | cămilelor |
| Vocativ | ' | ' |
- (Camelus bactriamus) mamifer rumegător mare din Africa de Nord și din Asia, folosit la cărat și călatorie în teren arid.
- (mar.) ponton din lemn pentru ridicarea navelor scufundate.
- (argou) persoană înaltă și cocoșată.
- (tox.) persoană care se ocupă cu transportul de droguri.
Sinonime
- 1: (fig.) corabia deșertului
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Expresii
- (vulgar și peior.) Halitor de cămile = arab
Traduceri
mamifer
|
|