căpiță

română

Etimologie

Din bulgară kopica.

Pronunție

• AFI: /kə'pi.tsə/

Substantiv

Declinarea substantivului căpiță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	căpiță	căpițe
Articulat	căpița	căpițele
Dativ-Genitiv	căpiței	căpițelor
Vocativ	'	'

1. grămadă mare și înaltă de fân sau de alte plante de nutreț (sau cereale), în formă de con.

Sinonime

• claie
• porcoi
• stog
• plastă
• porcan
• boaghe
• por
• porcănaș
• porcoiață
• porconeață
• porculean
• porculete
• porculeț
• porcuț
• porșog
• porșor
• schirdă
• (Oltenia) clădiș
• (Transilvania și Banat) ploscă
• (Transilvania) pup

Traduceri

Traduceri

engleză: stack (English)

Referințe

• dexonline.ro