cărunțit

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a cărunți.

Pronunție

  • AFI: /kə.run'ʦit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
cărunțit
Singular Plural
Masculin cărunțit cărunțiți
Feminin cărunțită cărunțite
Neutru cărunțit cărunțite
  1. (înv.) încărunțit.


Traduceri

Anagrame

Referințe