căutătură

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din a căuta + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /kə.u.tə'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
căutătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ căutătură căutături
Articulat căutătura căutăturile
Genitiv-Dativ căutăturii căutăturilor
Vocativ căutătură căutăturilor
  1. felul cum privește cineva, expresie a ochilor; (p.ext.) expresie a feței, înfățișare, mină.


Traduceri

Referințe